Fonduri europene în valoare de peste 400 de milioane de euro

Fonduri europene în valoare de peste 400 de milioane de euro vor fi disponibile în partea a doua anului 2012, prin trei măsuri din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

 Pentru acestea vor fi deschise sesiuni de depunere de proiecte începând cu luna iulie 2012, potrivit datelor publicate pe site-ul Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

 O primă sesiune de depunere de proiecte pe măsura 123 'Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere' va fi deschisă în perioada 2-31 iulie 2012 şi are prevăzută o sumă de aproape 184 de milioane de euro.

 Pe măsura 221 - 'Prima împădurire a terenurilor agricole' vor fi disponibile 88 milioane  de euro, sumă împărţită în două sesiuni, una deschisă în perioada 16 august-14 septembrie 2012 şi una în 15 noiembrie - 14 decembrie 2012.

 De asemenea, pe măsura 312 'Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi' vor fi disponibile 134,668 milioane de euro, sesiunea urmând să fie deschisă în perioda 1-31 august 2012.

 PNDR 2007 - 2013 este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţiile private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România. Alocarea totală prin PNDR este de 9,67 miliarde de euro, bani europeni, pentru perioada 2007 - 2013.  Sursa: Agerpres

Peste 350.000 de hectare de culturi agricole au fost distruse în această iarnă

  
Peste 350.000 de hectare de culturi agricole au fost distruse în această iarnă, dintr-un total de 2,57 milioane hectare însămânţate în toamna anului trecut, cultura de rapiţă având cel mai mult de suferit din cauza gerului, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
 “Din suprafaţa totală însămânţată în toamna anului trecut cu grâu, secară, triticale, orz, orzoaică şi rapiţă au mai rămas în cultură circa 2,22 milioane hectare. Cultura de rapiţă a fost distrusă pe 284.000 de hectare din totalul celor 350.000 de hectare cu culturi agricole calamitate în iarnă, grâul, secara şi triticalele pe circa 36.000 hectare, orzul pe 24.000 hectare, iar orzoaica pe 8.000 hectare”, se arată în analiza MADR.
Referitor la producţia acestui an, specialiştii MADR consideră că la ora actuală este prematură efectuarea unei prognoze, întrucât sezonul de însămânţare a culturilor de primăvară este în plină desfăşurare. “Apreciem că suprafaţa de grâu rămasă în cultură, de circa 1,9 milioane hectare, va asigura o producţie totală care va acoperi necesarul de consum al României dar şi unele disponibilităţi pentru export. În ceea ce priveşte cultura de rapiţă, aceasta a fost calamitată în proporţie de circa 77%, rămânând în cultură aproximativ 85.000 hectare. Micile suprafeţe semănate cu rapiţă de primăvară nu le vor compensa însă pe cele distruse din iarnă, cultivatorii orientându-se către alte culturi de primăvară”, precizează specialiştii MADR.   Sursa: Agerpres

despre instalarea tinerilor fermieri

 Sprijinul acordat tinerilor fermieri a crescut de la 25.000 euro la 40.000 euro, după ce Comisia Europeană a aprobat a şaptea propunere de modificare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

 După ce Comisia a aprobat în 4 aprilie 2012 propunerea de modificare a PNDR, se urmăreşte, în principal, îndeplinirea obiectivului de creştere a absorbţiei fondurilor alocate României din FEADR în perioada 2007-2013.

În acest context, pentru măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”, nivelul maxim al sprijinului acordat tinerilor fermieri a crescut la 40.000 euro, iar nivelul minim de formare profesională pentru accesarea măsurii a fost modificat.

 În ceea ce priveşte măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice” intensitatea sprijinului a crescut de la 70% la 85% pentru investiţiile în agro-turism la fel ca şi plafonul maxim pentru investiţiile în agro-turism, care s-a majorat de la 70.000 euro la 100.000 euro/proiect. De asemenea, intensitatea sprijinului a crescut de la 50% la 85% pentru investiţiile în activităţi recreaţionale.

 În cazul măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”, modificările vizează prelungirea datei la care standardele privind nitraţii şi laptele crud devin obligatorii precum şi a datei la care se încheie perioada de graţie pentru cele două standarde şi stabilirea unei alocări distincte pentru adaptarea la standarde, introducerea sectorului bovine pentru carne ca şi sector prioritar şi diminuarea valorii maxime eligibile a unui proiect din sectorul vegetal la un milion euro.

 Pentru măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”, modificările vizează prelungirea datei la care se încheie perioada de graţie pentru standardele rămase în vigoare în cadrul acestei măsuri. Totodată, au fost prioritizate micro-întreprinderile pentru sacrificare şi procesare carne precum şi cele pentru colectare şi procesare lapte, fiind introdusă şi o plafonare a valorii maxime eligibile a proiectelor pentru acest tip de investiţii.

 La măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”  intensitatea sprijinului a crescut de la 70% la 85% pentru investiţiile în sectorul producţiei non-agricole, a fost completat criteriul de selecţie privind micro-întreprinderile nou înfiinţate în vederea includerii start-up-urilor care vizează activităţi non-agricole productive, iar serviciile medicale din mediul rural au fost prioritizate.

 Alte modificări aduse Programului Naţional de Dezvoltare Rurală vizează introducerea de noi pachete în cadrul măsurii 214 'Plăţi de agro-mediu' cât şi modificări în procesul de selecţie al proiectelor.
 Proiectele finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 (PNDR) au adus în economia României peste 4 miliarde de euro până la finele anului 2011.

deţinători de cotă de lapte trebuie să depună declaraţiile anuale privind livrările

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) transmite celor care achiziţionează lapte, precum şi producătorilor deţinători de cotă de lapte pentru vânzări directe că, începând cu data de 01 aprilie 2012, trebuie să depună declaraţiile anuale privind livrările, respectiv vânzările, realizate în anul de cotă 2011/2012.

 Potrivit APIA, anul de cotă s-a încheiat la 31 martie 2012, iar declaraţiile anuale trebuie completate şi depuse la centrele APIA până la data de 14 mai 2012, inclusiv, fără penalizări. Aceste declaraţii trebuie depuse de către producătorii care deţin cotă pentru vânzări directe şi de către cumpărătorii care achiziţionează lapte de la producători.

 Deţinătorii de cotă pentru vânzări directe trebuie să completeze declaraţia anuală pe baza datelor din Caietul fermierului. În funcţie de cantitatea de cotă de vânzări directe deţinută, Caietul fermierului este de două tipuri: tip A (pentru producătorii care deţin cotă mai mare de 5.000 de kilograme) şi tip B (pentru o cantitate mai mică de 5.000 de kilograme).

 Este important de menţionat că producătorul care deţine cotă pentru vânzări directe trebuie să depună declaraţia anuală chiar dacă nu a comercializat lapte sau produse lactate în cursul anului de cotă.

 De asemenea, cumpărătorii trebuie să depună la centrele judeţene APIA declaraţia anuală privind cantitatea de lapte achiziţionată în anul de cotă 2011/2012, termenul limită fiind tot 14 mai 2012.
 Pentru cumpărătorii de lapte care nu depun la termen declaraţia anuală privind cantităţile achiziţionate, sunt calculate penalităţi pentru fiecare zi calendaristică de întârziere, începând cu data de 15 mai.

 Penalitatea reprezintă suma corespunzătoare taxei datorate pentru o depăşire de 0,01 % din cantităţile de lapte care i-au fost livrate de producători pentru fiecare zi calendaristică de întârziere. Suma trebuie să fie cuprinsă între 100 şi 100.000 EUR.
În egală măsură, cumpărătorul care nu trimite declaraţia anuală riscă să piardă dreptul de a achiziţiona lapte de la deţinătorii de cotă, prin retragerea aprobării.

agricultura, mana in mana cu mediul

 Statele cu o agricultură competitivă, cu ferme mari şi eficiente se preocupă de calitatea mediului, rezervarea peisajelor şi dezvoltarea echilibrată a zonelor rurale, se arată în studiul "Reforma Politicii Agricole Comune în contextul perspectivei bugetare post-2013", al Institutului European din România.

 „Amintim aici statele nordice dar şi Marea Britanie. Pentru statele mai puţin dezvoltate, cu ferme mici şi numeroase, dar mai ales cu o populaţie importantă care se ocupă de agricultură, este vitală menţinerea unei politici agricole care să subvenţioneze într-o formă sau alta fermele, pentru a putea face faţă concurenţei pe piaţa agricolă comunitară. Pe poziţia aceasta se situează multe din statele nou aderate (inclusiv România), dar şi altele care au un sector agricol important (Italia, Portugalia, dar şi Franţa)”, se arată în document.
 Conform studiului, prin noua Politică Agricolă Comună, distribuţia sprijinului prin plăţi directe se va face mai 'echitabil' între statele membre şi anume decalajul plăţilor la hectar se va reduce gradual cu câte o treime faţă de media plăţilor directe din UE27.
 „Pentru România (care este până în 2016 încă în procesul de 'phasing-in' în ceea ce priveşte convergenţa plăţilor directe) va rămâne valabilă completarea plăţilor directe din bugetul naţional. Considerăm că această opţiune se înscrie în filozofia anterioară a PAC şi că nu reflectă, aşa cum se afirmă, unul dintre principiile acestei reforme şi anume eliminarea referinţelor istorice. Se prevede ca sprijinul direct care depăşeşte valoarea de 5000 euro să se acorde doar fermierilor care sunt angajaţi activ în activităţile agricole. Considerăm că această propunere vine în întâmpinarea unui deziderat major care să împiedice disiparea fondurilor destinate sprijinirii fermierilor, însă va fi extrem de dificil de implementat deoarece o astfel de măsură ar putea mări birocraţia şi mai ales va fi restrictivă pentru fermierii - persoane fizice”, arată studiul IER.

 Această măsură, dacă va rămâne în vigoare, va trebui adaptată condiţiilor mai ales în ceea ce priveşte implementarea şi va trebui temeinic pregătită în prealabil pentru a nu exista riscul ca unii fermieri să nu poată primi sprijinul cuvenit deorece nu au evidenţe contabile clare.
 Studiul mai arată că statele membre pot acorda o plată fermierilor din zonele montane şi din alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice şi care sunt eligibili pentru schema de plată de bază şi ale căror exploataţii se află integral sau parţial în acest tip de zone, în scopul compensării costurilor suplimentare şi pierderilor de venit suportate de fermieri din cauza constrângerilor impuse producţiei agricole în zonele în cauză.   sursa: Agerpres

sume compensatorii agricultorilor afectaţi de zăpezi

Potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru acordarea de sume compensatorii agricultorilor afectaţi de zăpezile din ianuarie - februarie 2012, Ministerul Agriculturii a alocat din bugetul naţional suma de 8,52 milioane de lei (circa 1,9 milioane de euro).
Ca urmare a căderilor masive de zăpadă din lunile ianuarie - februarie 2012, suprafeţe semnificative de spaţii protejate, respectiv sere şi solarii, au fost afectate în ceea ce priveşte materialele de rezistenţă şi cele de acoperire.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a solicitat direcţiilor agricole judeţene inventarierea şi evaluarea pagubelor. Din centralizarea datelora rezultat că au fost afectaţi peste 2.950 producători agricoli, din care 79 sunt deţinători de sere; au fost afectate sere şi solarii din 31 judeţe, iar la nivelul materialelor de acoperire pentru sere şi solarii s-au înregistrat următoarele pagube: 1.356.699 mp geam pentru sere spart şi 2.556.512 mp folie plastic pentru solarii ruptă.
Pentru a reduce impactul acestor pierderi asupra activităţii producătorilor de legume, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a elaborat proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru alocarea de sume compensatorii prin acordarea unui ajutor de minimis care să compenseze valoarea estimativă a pagubelor produse la materialele de acoperire a spaţiilor protejate.
Ajutorul se acordă în conformitate cu regulamentul CE nr.1535/2007, iar cuantumul maxim nu depăşeşte echivalentul în lei a 7.500 euro pe beneficiar , adică 33.000 lei.
Schema de ajutor de minimis se acordă următoarelor categorii de beneficiari:
A.    Producători agricoli - persoane fizice
B.    Producători agricoli - persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane juridice etc.
Prin schema de minimis se propune un cuantum de:
•    pentru producători agricoli persoane fizice: 18 lei/mp pentru geam şi 2,25 lei/mp pentru folie plastic
•    *pentru celelalte categorii de beneficiari: 24 lei/mp pentru geam şi 3 lei/mp pentru folie plastic
*MADR încurajează asocierea agricultorilor în grupuri de producători. De asemenea, MADR alocă sume compensatorii la valoarea reală a pieţei pentru producătorii agricoli cu statut juridic. Pentru producătorii agricoli persoane fizice, cuantumul sumelor compensatorii alocate este diminuat cu 25%, dat fiind că aceştia nu sunt plătitori de TVA.
Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, reglementată prin această hotărâre, sunt de 8,52 mil. lei (circa 1,9 mil. euro) şi se asigură de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare acordate MADR.
Proiectul de Hotărâre de Guvern se află în proces de avizare în regim de urgenţă la ministerele avizatoare.
Termenul limită de depunere a cererilor de sprijin financiar la direcţiile agricole judeţene este 29 iunie 2012, dată după care vor fi făcute plăţile către beneficiari.

s-au ieftinit ouale

Preţul ouălor la producători a scăzut, în medie, cu 18 procente faţă de finele lunii februarie 2012, iar după Sărbătorile Pascale se aşteaptă o nouă diminuare cu alte 10-15 procente, estimează Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR).

 „Deşi producătorii au redus preţurile la ouă până la 0,43-0,45 lei pe bucată fără TVA, de la 0,50 - 0,55 lei pe bucată, la finele lunii februarie, o parte din comercianţi nu au redus din adaos. Până în Sărbătorile Pascale nu estimăm alte modificări, dar în mod sigur după Paşte se va mai vedea o diminuare cu 10-15 procente datorită creşterii ofertei provenite din gospodăriile ţărăneşti”, a declarat preşedintele UCPR, Ilie Van.

 Cei aproximativ 12 milioane de locuitori urbani ai României consumă lunar circa 100 de milioane de ouă, dar în perioada Sărbătorilor Pascale consumul creşte cu circa 50%.
„În lunile de iarnă, oferta de ouă din fermele avicole este de 120 de milioane de ouă, iar în perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale va creşte până la 150 de milioane de ouă. Pe lângă oferta industrială de ouă, în această perioadă apare şi cea din gospodăriile ţărăneşti, care ia în jur de 30% din piaţă, deoarece potenţialii cumpărători urbani se aprovizionează pe diferite canale din oferta ţărănească. În perioada de vară fermele industriale produc în jur de 80-90 de milioane de ouă", a explicat Van.

 Marile lanţuri de magazine menţin în această perioadă preţuri destul de ridicate la ouă, de la 0,7 până la 1,3 lei pe bucată, ţinând cont de creşterea consumului datorită Sărbătorilor Pascale.  Sursa: Agerpres

locul 2 la porumb in europa

Producţia internă de cereale a crescut anul trecut cu 24,3%, la 20,78 milioane tone, de la 16,71 milioane tone în 2010, România ocupând locul 5 în Uniunea Europeană la producţia de grâu şi locul 2, după Franţa, la porumb, potrivit datelor anunţate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

 Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe - grâu, porumb, orz, orzoaică şi ovăz - a crescut de la 5,04 milioae hactare în 2010 la 5,24 milioane hectare.
 Producţia de grâu a însumat 7,1 milioane tone, de la 5,81 milioane tone în 2010, obţinută de pe o suprafaţă de 1,92 milioane ha, mai mică decât cea din anul precedent, de 2,16 milioane ha.
 România s-a situat pe locul cinci în UE, atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate, cât şi al productiei obţinute la grâu, şi pe locul nouă din punct de vedere al randamentului.
 În ceea ce priveşte porumbul boabe datele INS arată o producţie de 11,6 milioane tone, de la puţin peste 9 milioane tone în 2010, obţinută de pe 2,6 milioane ha, de la 2,09 milioane ha cu un an în urmă.
 România s-a situat pe primul loc în UE după suprafaţa cultivată cu porumb, iar la producţie ocupă locul al doilea, după Franţa, datorită unui randament inferior. De altfel, randamentul la porumb realizat de România este mai mic decât al celorlalte ţări din Uniune.
 Datele sunt cuprinse în cercetarea statistică "Producţia agricolă vegetală la principalele culturi, în anul 2011", realizată de INS.  sursa: Mediafax